Recomandare de carte pe tema ”îmbătrânirii”

În ultima vreme pe Ingrid este tare interesată de subiectul îmbătrânirii și al morții, după ce am citit împreună o carte în care era ilustrată o mamă bătrână. A fost ca un șoc pentru ea!

– Toată lumea îmbătrânește?

– Da, toți îmbătrânim.

– Și moare?

– Da, când ajungem foarte bătrâni, la un moment dat inima se oprește și murim.

– Nu, mami, eu nu vreau să îmbătrânești niciodată!

– Știu, Ingrid, nici eu nu vreau să îmbătrânesc. Dar stai lniștită, că o să mai fiu tânără mult timp de-acum. Când o să fii tu mare așa ca mine acum o să încep să îmbătrânesc.

Cam așa a decurs prima noastră discuție despre îmbătrânire.

De la discuția asta am pornit la a-i explica cât de important este să avem grijă de noi pe timpul vieții, ca să trăim cât mai mult, să ajungem la bătrânețe. Adică să mâncăm sănătos, să stăm în centuri în scaunele auto, etc.

I-am explicat cât am putut, deși e mică, dar știu că a înțeles în mare cum stă treaba.

Diferit de mine, soțul meu ia în joacă discuțiile importante cu copiii:

– Tati, și tu o să îmbătrânești?

– Nu, tati, eu nu îmbătrânesc niciodată!

Ei, răspunsul ăsta a mulțumit-o foarte mult 🙂 Ce pot să zic: mama îmbătrânește, tata rămâne veșnic tânăr.

Zilele astea am găsit o carte interesantă pe acest subiect. Se numește Câți ani ai?, scrisă de Grisore Vieru, ilustrată de Irina Dobrescu.

În carte, un bunic îi răspunde nepotului interesat de vârsta lui, ce înseamnă să îmbătrânești și îi explică cum anume trecerea anilor reprezintă lucrurile pe care le lași în urmă și care se văd, sentimentele, bucuriile și emoțiile pe care le transmiți oamenilor. Dă în acest sens ca exemplu faptul că un an întreg se vede în niște uși pe care le-a făurit și care se află în fața lor, alți ani se văd în stupii la care a lucrat. Ultimul an al nepotului, adică al patrulea, se vede și el în stupul la care l-a ajutat pe bunicul.

Mai mult, primul an al lui din viață, se vede în ochii părinților care strălucesc de bucurie și iubire pentru el.

Trecerea timpului este astfel explicată unui băiat de patru ani, vârsta la care unii copii, printre care și Ingrid, sunt curioși cu privire la trecerea timpului.

Cartea este minunat ilustrată, vibrează prin imaginile surprinse de culori, făcând imaginația copiilor să zburde nemărginit.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *